Campania online ”Copilul meu nu mănâncă” va continua pe teme diverse, pe care le ridicați voi. O cititoare mi-a scris cazul ei și a fost de acord să îl trimit medicului pediatru pentru clarificare. De asemenea, am acordul să public toată povestea, în speranța că mai putem ajuta și alte mame cu probleme asemănătoare. Așa că dr. Andreea Manda, medic primar pediatru și consultant medic al blogului, dar și susținător al campaniei online ”Copilul meu nu mănâncă”, a expus în detaliu problematica lactozei și a intoleranței copiilor la aceasta.

Povestea mamei – intoleranța la lactoză

”Am o fetiță născută dismatur la 1650, acum este de 1 an și 10 luni cu intoleranță la lactoză și are numai 8100 grame. În primul an de viață nu a mâncat mai nimic, numai lapte de mamă, dacă sugea 20 de grame era mult. Am mers la o doamnă doctor, ne-a recomandat să-i dau mese dese, din două în două ore. A fost un calvar, mai ales că i-am introdus și lapte praf. După mesele cu lactoză, fetiță vomita, așa în valuri. La 1 an avea 6 kg. Am dat peste o doamnă doctor care și-a dat seama din istoricul meu că fetiță are intoleranță. Eu am avut sarcină cu trombofilie, iar anticoagulant am făcut numai din luna a 5-a, de când am schimbat ginecologul. Am început să înlăturăm lactoza, am fiert toate fructele, am cumpărat lapte fără lactoză, cereale cu tapioca, quinoa, cu orez. Eu o alăptam, am ținut și eu regim fără lactoză. Dar de când am înțărcat-o, mănâncă ceva mai bine, adică bea și 200 de ml de lapte fără lactoză, mănâncă un bol de ciorbică cu legume, pâine de secară și carne. Am încercat să îi reintroduc lactoză, dar am văzut că are digestia îngreunată, e balonata, refuză o anumită cantitate de lapte, nici glutenul nu îl digera. Ce sfaturi îmi puteți da în legutură cu această boală? Știu că nu are voie citrice, sos de roșii. Ce fructe are voie crude? Aș vrea să știu cât mai multe. Va mulțumesc.”

Răspunsul medicului

Corpul digera lactoză – principalul carbohidrat din produsele lactate – cu ajutorul unei enzime care se numește lactază. Lactoza este transformată de lactază în glucoză și galactoză, care sunt absorbite din intestin și utilizate de organism. Dacă lactaza este insuficientă, lactoza rămasă în intestin va fermenta sub acțiunea bacteriilor sau va atrage apa în intestin și va provocă la 30-120 minute după consum flatulență (gaze), diaree, dureri abdominale și mai rar borborigme, mărirea de volum a abdomenului sau greață, vărsături.

Lactaza poate fi insuficientă în 3 situații:

– O mutație la nivelul genei (LCT) care controlează sinteza de lactază determină un deficit sever de lactază și duce la apariția unei diaree cronice severe imediat după naștere. Afecțiunea se numește intoleranță congenitala la lactoză și este foarte rară, chiar excepțională. Fără trecerea la o formulă de lapte fără lactoză sugarul va ajunge rapid la deshidratare severă și malnutriție.

– Scăderea treptată a activității genei (LCT) începând de la vârstă de 2 ani, având la bază variabilitatea unei alte gene care controlează activitatea genei LCT. Simptomele apar, în general, după vârstă de 6 ani, severitatea lor nu este atât de mare că la formă congenitala. De obicei, persoana tolerează cantități mai mici sau mai mari de lactate, sau poate consuma fără probleme lactatele preparate prin fermentație, ca de ex.: iaurt, kefir, cașcaval aăturat (fermentația duce la scăderea cantității de lactoză). Acest tip de intoleranță se întâlnește frecvent (65-90%) în Asia, Africa, Grecia, Italia, Israel. În țările cu tradiție în ceea ce privește producția de lactate fermentate incidență este scăzută, cca. 5%.

– O altă cauză de intoleranță la lactoză este cea secundară unei inflamații la nivelul intestinului și este de obicei temporară. Infecții intestinale, alergii alimentare, boală celiaca, boli inflamatorii intestinale pot duce la distrugerea lactazei din peretele intestinal și la apariția simptomelor caracteristice. Deficitul este reversibil după regenerarea peretelui intestinal.

Investigații

Investigațiile pentru diagnosticul de deficit de lactază sunt greu accesibile la copil, uneori invazive, sau dau frecvent rezultate false. Se pot efectua: testul hidrogenului în aerul expirat, testul de tolerantă la lactoză cu determinări repetate ale glicemiei, determinare ph scaun după încărcare cu lactoză sau biopsia de mucoasă intestinală. Se utilizează de obicei probă terapeutică cu excluderea strictă a lactozei din alimentație (orice aliment care poate conține lapte sau derivate). Dieta va determina remisia completă a simptomelor, în cazul în care intoleranța la lactoză este singură cauză a simptomelor. Dacă simptomatologia persistă după 2-4 săptămâni de regim de excludere trebuie căutată o altă cauză.

Testele genetice arată doar că persoana este predispusă la intoleranță primară la lactoză (situația nr. 2), dar nu pun diagnosticul.
Autodiagnosticarea sau diagnosticul bazat numai pe manifestări clinice nu sunt indicate, pentru că o dietă fără lactoză poate interfera cu absorbția de calciu, magneziu și zinc, ducând la rahitism, osteomalacie.

Având în vedere că intoleranță congenitală la lactoză este foarte rară, apariția de simptome digestive asociate cu ingestia de lapte la vârsta de sugar trebuie să sugereze mai degrabă un alt sindrom de malabsorbție (de ex. a glucozei sau galactozei), alergie la proteinele din lapte sau o intoleranță secundară la lactoză.

Alergia la lapte este o reacție a sistemului imun cu implicarea tubului digestiv, dar și a pielii, aparatului respirator, cardio-vascular. Reacțiile imediate, în primele 20-120 minute, sunt IgE mediate și potențial periculoase (până la șoc anafilactic și deces). La nivel digestiv, alergia alimentară se manifestă prin vărsături (mult mai frecvent decât în intoleranță), diaree, dureri abdominale. Tratamentul este complet diferit și constă în excluderea lactatelor din alimentație sau utilizarea de formule de lapte speciale, modificate (cu proteine extensiv hidrolizate sau pe bază de aminoacizi). Mai multe informații puteți găsi în articolul despre alergii alimentare.

Despre povestea mamei, ca o concluzie

În cazul cititoarei noastre lipsesc multe informații. Dacă bebelușul s-a născut la termen înseamnă că a avut un retard important de creștere intrauterin, deci ar fi util istoricul privind evoluția sarcinii și o eventuală patologie maternă. Creșterea în greutate ulterioară trebuie încadrată corect cu ajutorul curbelor-raportat la greutatea foarte mică de la naștere. Intoleranța congenitală la lactoză ar fi determinat rapid diaree severă cu deshidratare de la vârsta de nou-născut, în absența excluderii lactozei. Vărsăturile după fiecare masă de sân/lapte praf pot pune problema unei boli de reflux gastroesofagian, decizia de a impune dietă fără lactate mamei sugerează suspiciunea unei alergii la proteina laptelui de vacă. Ambele situații pot determina malnutriție și intoleranță secundară la lactoză, deși nu regăsesc în descrierea mamei asocierea diareei-semnul cel mai probabil al imposibilității digestiei lactozei.
Nu am date suficiente pentru a formula un diagnostic, cu atât mai puțin pentru a contura un regim alimentar. Recomand reevaluarea în echipă: pediatrie, gastroenterologie, alergologie – pentru clarificarea cauzei problemelor și abordarea corectă din punct de vedere terapeutic și nutrițional.

Surse:

https://www.florinabadea.ro/atentie-alergiile-alimentare-copiilor/

http://www.medicinenet.com/lactose_intolerance/article.htm.

milk_challenge
https://ghr.nlm.nih.gov/condition/lactose-intolerance

Intoleranta la lactoza (test genetic) | Synevo

Pediatric Lactose Intolerance: Background, Pathophysiology, Epidemiology

Dacă doriți să fiți la curent cu noutățile de pe blogul de viata sănătoasă, puteti da LIKE paginii de Facebook sau vă puteți abona la Newsletter.

Credit foto: aici