Întreabă psihologul, episodul 10: Cum gestionăm frica de virus după 15 mai?

frica de virus

Am ieșit pe un drum scurt în afara casei și m-am surprins cum îmi crește pulsul. Scanam fiecare stradă să văd dacă apare vreun ”inamic” – a se citi un cetățean ca și mine, cu vreo treabă pe afară. Dacă îl vedeam și puteam să schimb repede macazul, intram pe altă stradă. Hilar, dar adevărat. M-am gândit că am dezvoltat o paranoia de care nu știu cum voi mai scăpa curând. M-am întors acasă aproape gâfâind, transpirată, de parcă mă urmărise cineva și depusesem un efort enorm să scap. Am  adormit devreme, cu durere de cap și cu beția mirosurilor de primăvară, precum bebelușii scoși afară în primele zile după naștere. Ce face frica de virus dintr-un om matur…

Am rugat-o pe Elena Iorga, psihoterapeut și colaborator al blogului, să ne spună cum vom gestiona frica de oameni si de virus dupa 15 mai? E clar că nu se va opri virusul atunci și noi vom ramane sceptici in continuare la orice interacțiune, mai ales cu oameni pe care nu îi știm.

”Cel mai probabil, una dintre schimbările aduse de perioada aceasta este aceea că mulți oameni au dobândit reflexul de distanțare și reflexul de a evalua posibilitatea ca cel din proximitate să fie purtător de virus. Am întâlnit însă și teama ca ei înșiși să fie purtători, cu vinovăția anticipată că ar putea infecta pe alții.

Frica este normală si avem nevoie să ne împrietenim cu ea, la fel ca și cu celelalte emoții – să o lăsăm să treacă prin corpul nostru, să nu o grăbim și să îi dăm voie să treacă mai departe.

Această pandemie a evidențiat un lucru care era valabil și înainte: în viață se vor întâmpla și lucruri fericite, și lucruri nedorite. În această lume materială, în care Pământul pe care îl locuim este ținut laolaltă de doi poli magnetici opuși, nu există lumină fără întuneric, sus fără jos, stânga fără dreapta, două fețe ale aceleiași monede, inspirație fără expirație ș.a.m.d. De aceea, vom experimenta provocări de tot felul, fie că stăm cu drobul de sare deasupra capului, fie că ne trăim viața cum știm mai bine. 

Ne putem face un plan pentru situații nefericite pe care le anticipăm și acest lucru ne ajută să ne simțim mai în control, reducând astfel anxietatea resimțită față de necunoscut și impredictibil. Dar după creionarea planului, este esențial pentru sănătatea noastră psihică să revenim la a trăi în prezent. De altfel, a te îngrijora pentru viitor nu face decât să îți fure din prezent. Cu toate pregătirile și anticipările, nu poți activa acum o resursă pentru atunci. În primul rând, pentru că relele pe care ți le imaginezi s-ar putea să nu se întâmple și să te confrunți cu ceva diferit de ceea ce ai anticipat. În al doilea rând, pentru că situația neplăcută din viitor i se va întâmpla persoanei care tu încă nu ești. Și poate încă nu ai dezvoltat acea resursă de care vei avea nevoie atunci.

A trăi în prezent este util din mai multe considerente:

  • Doar aici și acum, trăind viața așa cum vine și făcând ce știm mai bine clipă de clipă, construim treptat acele laturi din noi de care vom avea nevoie în viitor;
  • Când ești conectat la prezent, ai toate șansele să reperezi oportunitățile existente și să faci față situației în care te afli. Când suntem pe modul supraviețuire, câmpul nostru perceptiv se îngustează până la vederea de tip tunel – căutăm o cale de ieșire. Dar această presiune reduce foarte mult capacitatea nostră de a găsi soluții creative și de a vedea ceea ce se află chiar în fața noastră;
  • Atunci când trăim cu frica de viitor, imunitatea nostră scade, deoarece corpul, simțindu-se hăituit, pune pe pauză acele funcții pe care nu le consideră vitale.

De cele mai multe ori, e suficient să înțelegem cele de mai sus pentru a ști ce avem de făcut cu fricile noastre. Fiecare om e expert în experiențele sale subiective.

Dar, dacă ar fi totuși să dau un punct de reper pentru a naviga mai ușor fricile care vor veni și vor pleca, vă invit să reflectați la ce grijă v-ați făcut inutil anul trecut… Ce sfat i-ați da celui de acum un an, din perspectiva de acum?”

Hm, eu încă mă mai gândesc la întrebarea Elenei, de când am citit sfatul ei din doza de terapie de astăzi….Dar voi, ce părere aveți? Și, mai ales, cum stați cu frica de virus?

Resurse:

Proiectul ”Întreabă psihologul”

Aici sunt toate cele 9 episoade din serial.

Related posts

Publică un comentariu