Tu îl ajuți pe bloggerul tău preferat?

Poate că citești articolele mele dimineața, la cafea, la birou. Sau poate la tine acasă, până ce bebelușul tău se trezește de tot, dimineața. Sau poate că mai intri din când în când seara, după ce peste casa ta se așterne tăcerea și te gândești că e mai bine să citești un articol decât să dai drumul la televizor. Poate că te inspiră articolele despre copiii mofturoși și cum să îi ajutăm să le placă mâncarea, sau pur și simplu îți place ce mai povestesc eu din viața mea, care e la fel ca a ta. Sau poate vrei să afli în ce zi a lunii am mai pus la cale evenimentul comunității – Mama Time Out, ca să vii și tu de data aceasta. Un motiv trebuie să ai, că de aia intri la mine pe blog. Și eu mă bucur, pentru că am pentru cine să scriu și pentru că primesc mult idei de subiecte de la voi. Dar poate nu te-ai gândit niciodată ce rol poți avea și tu, cititorule, dincolo de a citi pur și simplu articolele mele. Te-ai întrebat vreodată cum îl ajuți tu pe bloggerul tău preferat?
Poate ai auzit de multe ori de la bloggeri că, în comunități, nu se știe cine dă și cine primește. Adică exact ce spuneam mai sus: noi scriem și poate vă inspirăm pe voi într-un fel, iar voi ne dați nouă feedback, ceea ce ne inspiră pe noi, la rândul nostru. Așa stau lucrurile pur și simplu în comunități. Așa se nasc ideile, așa apar articole cu informație care ajută mii de oameni pe termen lung sau articole de suflet care te scot dintr-o stare dezolantă într-o dimineață ploioasă. De aceea se adună oamenii în jurul blogurilor. E nevoia de interacțiune, din care să afle câte ceva sau să respire alt aer. Poate că nu tot ce află e o știre uau sau o informație spectaculoasă, dar cu siguranță de la fiecare blogger pe care îl urmăriți luați câte ceva. Altminteri, s-ar duce doar către site-uri, după părerea mea.

Ceva ce poate nu știți

E posibil însă să nu știți tot, așa că poate vă bucurați să aflați și perspectiva mea.
Știți că sunt bloggeri care numai asta fac? Adică blogul reprezintă un full time job. Da, blogul nu mai este demult doar un hobby pentru unii, este jobul lor. Adică oamenii ăia toată ziua stau și meșteresc pentru blog: se documentează ore în șir, scriu, editează texte, fotografii sau video-uri, merg pe teren, fac proiecte speciale/campanii specifice pe termen lung. Lucrurile acestea cer timp. De multe ori, ne prind zorile la laptop…Alteori, lucrăm non stop, cât sunt copiii la școală. Ne lasă dimineața la birou și ne găsesc după 6 tot acolo, în aceeași poziție.
Dacă e vorba de rețete și proiecte care implică mâncare, lucrurile sunt și mai complicate. Pentru că înseamnă cumpărături, înseamnă gătit, food stylism și multă recuzită costisitoare, ca fotografiile să arate cât mai atrăgător.
Știți că, în plus de toate aceste roluri, bloggerii sunt, pe rând: social media manageri (gândesc conținut pentru toate rețelele sociale, gestionează conversațiile pe care le generează aici, postează etc), chief information officeri (adică se ocupă de toată partea tehnică a platformei pe care o întrețin – back up-uri, updates și toată mentenanța de zi cu zi a blogului), PR officeri (se ocupă de partea de vizibilitate a blogului și de reputație a lui, alta decât online), sales manageri (gestionează relațiile comerciale cu brandurile care îi susțin). Așa-i că nu e lucru ușor să faci 7 joburi în 1? Adică nu numai că faci, dar pentru că sunt toate foarte diferite, trebuie să și înveți să le faci – adică alt timp dedicat studiului, pentru bloggeri. Să știți că toate acestea într-o zi pot însemna și peste 12 ore de muncă, pentru că sunt zile în care TREBUIE să le faci pe toate.
Sunt bloggeri care scriu zilnic, disciplinat și postează la aceeași oră a zilei. Pentru că cititorii lor s-au obișnuit cu acest ritm și dacă nu citesc atunci se neliniștesc și îi trimit blogerului mesaje.
Bloggerii care au un job full time din blogging sunt și cei care colaborează cu branduri. Acum vă zic ce înseamnă pentru mine această colaborare, pentru că nu pot vorbi în numele tuturor. Fiecare blooger are un cod etic propriu sau unii poate nu au, nu s-au gândit la asta, nu știu deci cum stă treaba în toată blogosfera. Eu știu despre mine așa: scriu de aproape 3 ani, iar ultimii 2 ani am scris în medie 4 -5 articole pe săptămână. Adică aproape zilnic, cu excepția weekendurilor. Au venit branduri înspre mine sau m-am dus eu înspre ele. Am propus sau am acceptat proiecte pentru produse pe care le-am testat și care fac parte din viața mea. Am scris despre ele, cu bune și mai puțin bune, pe un anumit buget. Dacă produsele/serviciile respective au fost împotriva principiilor mele, din start le-am refuzat. Plata pentru aceste proiecte din partea brandurilor este perfect etică și normală, este ca un spațiu de publicitate pe care îl urmăriți și la TV sau la radio. Diferența însă e una mai faină pe blog: orice astfel de material este îmbrăcat într-o poveste. Sau include opinia unui specialist. Nu a fost până acum nimeni care să îmi spună că e nemulțumit și că reclama respectivă e agresivă. Dimpotrivă, oamenii au pus întrebări suplimentare despre produse și au apreciat review-urile pe care le-am făcut. Banii pe care i-am primit pentru fiecare campanie au fost și sunt bani care fac ca blogul să meargă mai departe.
Cu toate acestea, sunt luni în care bloggerul are toate cheltuielile de care vorbeam mai sus, dar nu încasează nimic. Sau prea puțin, iar acest puțin este investit tot în blog, de obicei (aparatură foto sau video, un telefon sau un laptop mai performant). În timp ce oamenii care au un job stabil, la final de lună iau salariu. Scriu toate acestea și pentru oamenii din agenții care au tot felul de idei în care să îi implice pe bloggeri și se plâng că nu au bugete. Serios acum, mergeți vreodată la Cora și vă căinați la casă că nu aveți bani? Știu că e o paralelă disproporționată, însă principiul e simplu: pui omul la muncă, ai nevoie de buget să îl plătești. Altminteri, este jenant ce faci și deloc profi.

Voi ce credeți, merită bloggerul să câștige bani?

Acum, că ați citit toate cele de mai sus, cum vi se pare? Credeți că merită să susțineți bloggerul preferat? Mai ales când știți că își câștigă existența din blog. Chiar dacă voi aveți un job pe care și el l-a avut cândva poate, iar acum face blogging. Știți, bloggingul nu este nici trafic de persoane și nici de substanțe interzise, e doar o profesie, chiar dacă ea nu se află ca atare trecută în nomenclator. Și, v-am descris mai sus, bloggerul chiar nu muncește mai puțin decât voi și nu face bani necinstiți.
Sunt voci care s-au ridicat în timp și au vociferat împotriva bloggerilor ”de business”, au zis ei. Adică vezi doamne, oamenii ăștia văd lucrurile doar prin prisma banilor. Am analizat contextele în care s-au purtat asemenea discuții și am văzut că, de obicei, sunt ori persoane care scriu pe blog ca hobby ori oameni din agenții care simt frustrarea faptului că nu mai au spații pe bloguri, în virtutea unor direct mailing-uri (adică produse trimise sub o așa zisă formă creativă). Eu am un răspuns la toate acestea: proiecte și subiecte primesc, însă ele intră sau nu în ordinea unei priorități stabilite de mine. Angajamentele contractuale sunt cele mai importante, că așa e normal să fie. Voi nu vă duceți întâi la job și după aia mai vedeți ce faceți, dacă mai aveți timp și loc? Cam așa și pe blog. Desigur, lucrurile sunt și mai nuanțate, iar orice asemănare cu personaje reale e doar în capul vostru. 🙂
De pildă, ca să scriu multe articole pe care le scriu despre nutriție, am făcut multe formări în țară și afară și am citit zeci de cărți. Adică foarte mulți bani. Comand lunar cărți de peste 100 euro și citesc zeci de ore, din orele de somn. Petrec timp online, citit studii, sau vorbind cu medici dibetologi sau nutriționiști, cu dieteticieni. Așa iau naștere materialele documentate sau de sinteză, la care voi aveți acces.

Cum puteți ajuta bloggerii preferați?

Știu grupuri unde mamele circulă print screen-uri de pe bloguri, doar ca să nu pună linkurile cu rețete sau cu materialele interesante. Că dacă acceptă linkuri în grup, bloggerii se îmbogățesc pe spinarea lor. Acum vă întreb și eu, vi se pare corect? Că mie mi se pare că e furtișag. Fii corect și circulă linkul. Da, va înregistra ceva trafic, dar e normal. Și cititorii înregistrează idei de acolo. Este câștig – câștig? Este. Mai mult, dacă circuli linkul respectiv în social media, tot tu te vei bucura în viitor de articolele respectivului blogger, care va fi afișat în news feed, tocmai pentru că tu l-ai susținut în acest mod. Deci, un share este un lucru atât de simplu, cu care poți susține bloggerul preferat!
Știu oameni care doar spionează articolele, fără să dea măcar un like, chiar dacă le place. Parcă ar avea like-urile numărate și se tem că nu le mai ajung și pentru altceva. Dar dacă ție, cititorule, îți plac articolele și le consideri utile, pleci de acolo mai ”îmbogățit” cumva, mai bine dispus, mai inspirat, chiar așa, nici măcar un like nu poți să dai? Zău, dai pe stradă unui cerșetor 1 leu sau în benzinărie domnului de la pompă 2 sau 5 lei. 1 like nu te costă nimic, pentru numele lui Dumnezeu!!
Lăsați comentarii pe bloguri, când aveți timp! Când social media nu va mai fi, blogul va fi locul de întâlnire, unde să ne spunem of-uri și păreri. Exersați modul civilizat și pozitiv de abordare, nu înjurați bloggerii și nici nu îi trageți la răspundere. E ca și cum ați merge la ei acasă și i-ați lua la rost la ei în living, sau ați face pipi pe covorul lor de la intrare.
Participați la concursurile lansate de bloggeri, cu ajutorul brandurilor! Credeți-mă, chiar nu e făcătură, cum se zice pe la colțuri. Numai eu știu cât am muncit pentru astfel de concursuri și cât m-am bucurat pentru fiecare participant câștigător!
Și nu uitați, toate acestea sunt pentru voi, GRATIS. Nu trebuie să facți nimic, nimeni nu vă cere niciun leuț. La schimb, obțineți informație sau emoție. Vi se pare greu? Vi se pare mult? Like, share, comment, click pe link. Atât de simplu. Poate fi făcut și într-o pauză de masă de la muncă. Este puterea comunității, ne sprijinim unii pe alții!
Și vă mai zic ceva: un blogger cu viziune nu va compromite niciodată comunitatea, de dragul nimănui! Punct. Ocazie cu care poate e potrivit să vă întrebați dacă urmăriți bloggerii potriviți. 🙂
Tu îl ajuți pe bloggerul tău preferat? Cum?
Dacă doriți să fiți la curent cu noutățile de pe blogul de viata sănătoasă, puteti da LIKE paginii de Facebook sau vă puteți abona la Newsletter!
Sursa foto: aici

Related posts

Comentarii ( 35 )

  • Ana Maria Tatucu

    Imi place articolul si cred ca vine bine in contextul in care este acest vibe negativ despre influenceri.

    • Florina Badea

      Îți multumesc că îmi scrii. 🙂 Da, poate fi și pe fondul ăsta. Deși eu nu mă cred influencer. 🙂

  • eaLeganus

    Share’uri și comentarii, în general, interacțiunea cu bloggerul. Nimic nu este mai frustrant decât să vezi că ai zeci/sute de “citiri” are articolului și nimeni nu lasă un comentariu sau măcar un “like”. Mi se pare cea mai simplă formă de apreciere adusă autorului unui articol, dar cu un impact mare.

  • DaddyCool.ro

    Oamenii încep să aibă o problemă reală cu termenul de „influencer” pentru că mulți și-l atribuie, fără să fie considerați în acest fel de către nimeni competent, de fapt. Da, un blogger full-time (ca tine, ca mine etc) e, de fapt, un om care își pune toate resursele și experiența într-un loc din care oamenii pot colecta informații sau chiar câștiga premii foarte cool, GRATIS. Își pun toate resursele la bătaie ca să ajute. Dar ca toate acestea să fie gratis noi muncim mult mai mult decât la un job full time (eu, cel puțin, asta fac), tocmai ca să putem oferi oamenilor calitate la cele mai înalte standarde cu putință. Dacă ești inspirat de viața cuiva, dacă ai un câștig real de pe urma unui articol pe care îl citești sau pur și simplu ai închis pagina cu o perspectivă nouă asupra unui lucru, înseamnă că trebuie să îi recunoști meritele celui pe care l-ai citit și să recunoști că trebuie să fie plătit pentru toată munca sa. Pentru că trebuie să mănânce, să plătească o chirie, să își întrețină familia, să plătească facturi etc. Să crezi că a fi propriul angajat e mult mai simplu decât a fi un angajat al unei companii este o greșeală pe care mulți o fac. 🙂

    • Florina Badea

      Eh, vezi tu, Robert, se pare oamenilor le pasa de facturile lor si nu de ale noastre. 🙂 Omenesc cumva. Cum ziceam, pare ceva mult prea facil ca sa fie serios si deci sa produca bani. Prin urmare, e greu sa obtina sustinere. De aceea am si scris, ca sa inteleaga cine nu stie ca nu e ceva atat de simplu..

  • ghelbere elena

    De pe pagina Anei Maria Tatucu am aflat de tine si ma bucur. Am cateva bloguri pe care le urmaresc cu placere si da dau like, share si comentez pentru ca imi place cum scriu, ce scriu si mai ales ca sunt sincere cand scriu articolele. De azi te voi urmari si daca imi va place ce citesc, in fiecare dimineata voi intra pe pagina ta. Sa nu uit, nu fac parte din categoria celor care condamna bloggerii ca scriu articole pentru bani pentru ca stiu ca munciti foarte mult pentru a face un articol.

    • Florina Badea

      Elena, iti multumesc tare mult! Conteaza mult ca mi-ai spus toate aceste lucruri! Le primesc si ma bucur de ele! Te imbratisez!

  • Cristina

    Mulțumesc că ai pus în cuvinte lucrurile astea. Am și eu ceva similar început de ceva vreme în drafts, dar al tău mi se pare fain și complet.

    • Florina Badea

      Ah, Cristina, zi si tu! Nu trebuie sa ramana in draft asa ceva! Trebuie zis de atatea ori pana cand oamenii incep sa inteleaga ca unii dintre noi nu ne jucam!

  • Liv

    Buhaha! Cum circula, ma, print screenuri ca sa nu dea link? How low is that?! :))))

    • Florina Badea

      Ti-as arata, dar ar insemna la randul meu sa dau un print screen. Si nu vreau sa cobor atat de rau…mi-au mai zis bloggeri de food, care numai asta fac, gatesc, scriu, fac foto. Deci…ce pot sa zic mai mult?!

  • Anca

    Cel putin o data la cate zile aud in jurul meu: “de maine ma fac blogger! Scriu 3 postari sa primesc si eu cadouri!” Oamenii cred ca e asa de simplu!
    Problema cu print screen-urile ( e prima data cand aud si am ramas uimita) cred ca este si din vina admin-ilor de pe grupuri care nu permit postarea de linkuri. Si ar trebui raportata catre ei.

    • Florina Badea

      Pf, partea asta cu produsele e gresit inteleasa. Daca vrei sa faci un review dupa ce ai primit un produs catre testare, faci. Daca nu, nu. Nu e musai. Dar na, s-au pervertit mult lucrurile si pe partea aceasta. Cum ziceam, mie nu mi se pare deloc simplu sa dezvolti un blog. Merci, Anca!

  • Dana

    Foarte fain articolul. Eu nu am nicio problema cu faptul ca se pot castiga bani din acest lucru. Nu stiam asa multe si chiar ma bucur ca ai scris. Mi se pare totul firesc si normal sa fii rasplatit pentru munca ta si ma bucur la fiecare concurs aparut dar foarte mult ma bucur cand vad articole despre produse noi sau de care aveam habar dar nu am ajuns sa le incerc din diferite motive. E foarte bine cand gasesti intr-un articol informatie centralizata, documentata sau te regasesti in povestea lui/ei.
    Cu doi copii mici si timp zero, citesc repede articolul care ma intereseaza. Uneori daca reusesc sa ajung pana la capat si momentul de “aha” de la sfarsit nu este intrerupt brusc de un urlet de bebe dau un like. De cateva ori am si inceput sa scriu un comentariu dar de cele mai multe ori a ramas nefinalizat, nepostat.
    Nu stiam toate astea. Dar acum stiu si voi incerca sa ii multumesc blogger-ului mai des pentru ce mi-a oferit.

  • Tudor

    Tind sa cred ca blogosfera a picat intr-o capcana a retelelor de socializare. Ele ne pot aduce intr-adevar trafic pe bloguri dar in spatele acelui trafic predomina persoane pe fuga – stau cu smartphoneul in metrou, pe banca in parc, in lift, la o cafea, la un semafor etc. Aceste persoane nu au timp sa scrie un comentariu.

    • Florina Badea

      Cumva da, putem spune ca e o capcană. Dar depinde de noi să rămânem captivi aici sau să ne întoarcem în locuri de folos pentru noi. Eu am blogguri, de pildă, pe care intru zilnic din afara social media. Că acolo deja nu le mai văd, îmi face altcineva agenda.

  • Andrei Cenusa

    Salut, eu sunt atât blogger, dar fac şi Promovare Online. Încerc să ajut cât pot bloggeri care scriu bine şi se respectă oferindu-le la scris advertoriale şi plătindu-i. Blogging-ul este o muncă ce trebuie respectată la fel ca orice alt job.

    • Florina Badea

      Super, Andrei! Mă bucur să aflu de oameni care respectă munca altor oameni.

  • Catalina Coman

    Ai pus punctul pe I. Felicitari!

    • Florina Badea

      🙂 Multumesc!

  • cris

    Eu îmi câștig existența din scris, fie că o fac la jobul full-time, colaborari sau pe blog. De câte ori nu am auzit: ”Dar ce usor câștigi tu banii! Nu te mai plange! Ce Dumnezeu faci? Doar stai și scrii!” Când le spun să se apuce și ei de asta daca li se pare atât de simplu, încep să dea din colț în colț, că nu prea se pricep, că e cam complicat…Hopa! Deci nu e așa ușor!
    Eu mai am o problemă cu cei care nu comenteaza public (pe facebook sau blog) și îmi trimit in privat mesaje, de parca s-ar expune cine stie cum daca scriu acolo 2-3 cuvinte. Dar mergem inainte…

    • Florina Badea

      Păi da, e complicat. Că de aia e o profezie în sine. Știi, la noi toată lumea se pricepe la scris și la comunicare. Chiar dacă nu îi califică nimic, nici școala și nici experiența. Pare simplu și ușor de învățat, din zbor, într-o pauză de masă.

  • Andreea

    Eu m-am abonat la newsletter si am dat follow pe fb blogerilor pe care ii citesc. Mai nou am prin curaj sa mai si comentez si citesc si articolele marcate ca fiind publicitare. Sper sa ajute.

    • Florina Badea

      Ajută foarte mult, să fii sigură de asta! Noi îți mulțumim!

  • Andreea

    Un articol foarte interesant! Multumim! Citindu-l ma gandeam “Eu ce sa mai spun?!” 🙂 Ofer informatii realmente utile si documentate pentru publicul meu tinta, am trafic care promite atat pe Facebook cat si pe blog, de multe ori sunt inaintea altor influenceri din online 🙂 Imi dedic timpul meu din pasiune. Si mai si muncesc pe langa, deci am dublu job full time plus doi copii. De multe ori stau sa ma gandesc ca daca nu ar fi zecile acelea de mame care imi scriu zilnic, sau engagementul acela de pe Fb sau faptul ca vad ca realmente am produs niste schimbari de mentalitate printre mamele si profesonistii din Romania, ca lumea deja ma vedea ca “the source to go to…” desi nu as fi anticipat asta in momentul in care m-am apucat de scris, nici nu as mai deschide laptopul 🙂 As pleca in vacanta si apoi m-as intoarce cu forte proaspete pentru a mi le canaliza spre alte domenii cu adevarat profitabile.
    Nu am avut publicitate gen advertorial pe blog pentru ca nu am dorit, am considerat ca impacteaza credibilitatea a ceea ce spun, aveam oroare cand citeam un blog cu 1 postare ok, 10 postari advertoriale. Pe de alta parte stii ce e ciudat? Ca pe langa print screenuri care cel putin pe nisa mea sunt o obinsuinta (e ceva comun, la ordinea zilei) m-am trezit cu plagiat din partea altor influenceri. Si stii ce mai e ciudat? Am facut un experiment, m-am gandit sa scriu unei agentii care se ocupa cu publicitatea pe blogurile de profil. Eram pur si simplu curioasa sa vad in ce ar consta o colaborare. Nici macar nu am primit un “autoreply” de genul “va multumim, etc…” desi mesajul apare citit.
    Eu as fi curioasa asadar cum se definesc cu adevarat influencerii in mediul online? In ce punct simte un blogger ca munca lui merita monetizata? In momentul in care investeste mult timp/ full time in blogging? Sau in momentul in care constata ca ceea ce face aduce plus valoare cititorilor sai? Si cum se defineste de fapt aceasta plus valoare la nivel de citior? Pentru ca privind cumva din exterior (ca public tinta al blogosferei), dar avand totusi ceva experienta hands on in zona de social media cu rezultate bune zic eu, vad o comunitate din ce in ce mai mare de bloggeri care se pozitioneaza ei insisi pe statutul de influencer sau tind spre acest statut (sau ii pozitioneaza o agentie din ratiuni de mk si nu neaparat de trafic, etc) dar care de multe ori nu aduc plus valoare, pentru ca majoritatea merg pe aceeasi reteta. Ex am ajuns sa vad aceleasi subiecte tratate canonic aproape, pe din ce in ce mai multe bloguri (de regula noi aparitii) din domeniul parenting / mothering. Aceleasi retete de a atrage trafic si de a declansa discutii care atrag trafic, etc. Si toti vor de fapt acelasi lucru: sa fie platiti pentru asta, sa castige din asta.

    • Florina Badea

      Andreea, salutari! Ce fain ca ai scris si ai ridicat toate aceste idei la fileu, pentru dezbatere. Te urmaresc si eu si te admir mult. 🙂 Imi pare rau ca nu te-am cunoscut dupa ce am nascut a doua oara…Eu cred cateva lucruri:
      – depinde mult de fiecare in parte, ce ne dorim de fapt si de ce facem ptr ce facem; sa ne raspundem onest.
      – cred ca influencerii adevarati nu plagiaza :);
      – nu cred in agentii de influenceri, pentru simplul motiv ca nu am vazut viziune din partea celor cu care am interactionat eu – poate doar viziune de business ptr ei ca entitati;
      – nu e importanta auto pozitionarea de influencer, e important daca acesti oameni sunt capabili sa creeze comunitati si sa le intretina vii, prin continut de calitate si prin etica profesionala. Restul sunt povesti pe care nu le mai crede nimeni.
      Pentru mine conteaza mult sa fie semnificativ ce fac, sa simt asta. Dar nu in capul meu. Sa aud din gura oamenilor, din mesajele lor scrise. Cum spuneai si tu mai sus.
      Cred ca nu e gresita monetizarea si dorinta oamenilor in acest sens. Fiecare are dreptul sa viseze la orice metoda de monetizare, iar daca o si infaptuieste, bravo lui! Fii sigura ca nimeni nu da bani daca nu primeste beneficii. Da, asa e, sunt multi oameni noi in nisa crestere copii si f multi sunt f buni. Sa monetizeze, daca au ce. E clar ca au, daca se si intampla, nu? 🙂
      Mai cred ca fiecare dintre noi avem ceva de oferit pe termen scurt si lung. Timpul cerne. Raman cei pasionati, ptr ca la un moment dat, nicio suma din lume nu multumeste omul care a disimulat, care nu e pasionat de ce face. Si renunta!
      Cat priveste plusvaloarea adusa de un blogger sau altul, asta doar cititorii lui pot aprecia. Noi privim deja cu ochi avizati activitatea colegilor. 🙂
      Te imbratisez cu mult drag!

  • Constantin Daniela

    Mulțumim pentru informații! Chiar mă interesează cum pot ajuta blogger-ul pentru timpul care ni-l oferă scriind pentru noi. Foarte binevenit articolul!

  • Nadia Chirica

    Super articol…Mi-e cumva de ajutor avand in vedere ca sunt noua in domeniu si tin sa-mi implinesc un vis mai vechi…
    Multumesc!

  • Ana

    Hmm…complex subiect. Cred ca in momentul in care cineva isi deschide un blog isi asuma si riscul de a nu primi comentarii, share etc. Isi asuma ca este posibil sa nu recupereze niciodata banii investiti in carti, cursuri etc. Isi asuma ca sunt luni in care nu va avea proiect.
    Si nu poti compara blogul cu un job full-time. Acolo mergi pt ca cineva a avut nevoie de tine si a cerut explicit asta. A semnat un contract prin care se obliga sa-ti dea lunar o suma de bani daca faci lucrurile pt care te-a angajat. Cand scrii pe blog nu exista o astfel de relatie intre tine si cititori. Voi cei care aveti bloguri, le aveti in primul rand pt voi! Faptul ca uneori aduc beneficii si altora este alta poveste. Faptul ca te-ai hotarat sa te ocupi de blog full-time este strict optiunea ta. Nu obliga cititorul cu nimic aceasta decizie. Continutul este cu acces liber.
    Dac cineva vrea sa ajute la cresterea popularitatii unui blog cred ca ae va intampla de la sine, pornind de la continutul publicat. Mi se pare xa fortezi putin acum si sunt oarecum sceptica in privinta castigului.
    Atat timp cat accesul pe blog este liber nu prea cred ca poti sa ceri ceva. Poti sa ai asteptari insa nu este nimeni vinovat daca nu sunt atinse.
    Eu de exmplu nu am facebook. Pot doar sa-ti las comentarii. Si o sa incerc sa fac asta atunci cand o sa am ceva de spus. Asa cum spunea cineva mai sus, de obicei blogurile sunt citite in metrou, intr-o pauza cafea care se poate termina brusc etc. Nu intotdeauna exista timp pt asa ceva.
    Apreciez faptul ca raspunzi la comentarii. Sunt multi bloggeri care nu fac asta. Pt mine este o oarecare lipsa de respect daca atitudinea asta este constanta si la adresa majoritatii cititorilor. Nu prea vad de ce as scrie daca nu-mi raspunse nimeni. Acum nu conteaza daca nu raspunzi. Mi-am asumat.

    • Florina Badea

      Ana, buna! Cat ai scris!!! 🙂 multumesc! Cum sa nu raspund? E viziunea ta si o respect. Si da, imi asum totul, cred ca iti dai seama, nu? 🙂 nu e nimeni obligat cu nimic si nici tras de urechi si in niciun fel. Am povestit cum stau lucrurile pe aici si prin alte locuri mai mari. Ca nu am inventat eu munca asta si nici nu sunt eu cea mai tare. E fac o bucatica de cativa ani incoace doar.
      Ce tare ca nu ai Facebook! Si, ce faci in timpul liber??? :))

    • Florina Badea

      Multumesc tare!

  • Vasile R

    Complet de acord. După ce se formează o comunitate activă în jurul blogului, totul e mai ușor.

    • Florina Badea

      Așa e, doar că cel mai greu comunitatea de formează. În timp și cu răbdare.

  • Pingback:Necunoscute sunt căile Domnului, dar şi cele ale cuvintelor de apreciere ⋆ Denisa Mănica

Publică un comentariu