Dieta fara gluten pe viata – pentru pacientii cu boala celiaca

Lidia_2015Cand auzim de la medic despre un diagnostic pe viata, ne inspaimantam pe loc. Dar vestea buna este ca pentru anumite afectiuni, cum ar fi celiachia, doar o alimentatie speciala (dieta fara gluten), tinuta cu mare atentie si seriozitate, poate tine boala sub control. Altminteri, materialul de fata, dezvoltat de catre dna. Dr.Lidia Cremer, Cercetator stiintific si consultant in nutritie, intolerante alimentare, dieta fara gluten, reprezinta un ghid pe scurt pentru fiecare dintre noi cei care am banuit cel putin o data ca am avea un simptom ce ar putea fi asociat cu celiachia. Sunt informatii utile atat pentru adulti, cat si pentru copii. De altfel, daca in familie aveti vreo ruda apropiata diagnosticata cu boala celiaca, e bine sa urmariti cu atentie simptomele. Si atentie, celiachia poate aparea la orice varsta! Sa ne fie de folos! Si daca aveti intrebari, nu ezitati sa le adresati in comentariu la acest post! Va vom raspunde in cel mai scurt timp!

Ce este celiachia? 

Boala celiaca (enteropatie glutenica/celiachie/intoleranta la gluten) este o boala autoimuna multifactoriala care apare – de regula – la indivizi cu susceptibilitate genetica si produce o intoleranta permanenta la gluten. Glutenul este un complex proteic care se gaseste in grau, secara, orz, ovaz si in produse care contin aceste cereale. Celiachia este cea mai severa forma de intoleranta la gluten, putand aparea la orice varsta, preponderant la femei comparativ cu barbati. Boala celiaca apare ca urmare a unui raspuns imun care induce un proces inflamator semnificativ la nivelul intestinului subtire in urma ingerarii de alimente care contin gluten; acest proces se poate agrava daca pacientul este diagnosticat tarziu sau daca acesta nu respecta corect tratamentul recomandat.

Cum poate descoperi un pacient ca sufera de celiachie, caci de multe ori e posibil ca simptomele avute sa fie confundate cu cele ale unei alte boli? Care sunt simptomele de neconfundat ale acestei boli?

Boala celiaca, denumita si “boala cameleon”, are peste 300 simptome si afectiuni asociate. Astfel, de cele mai multe ori pacientul nu este diagnosticat corect sau primeste un diagnostic eronat. De exemplu, simptome manifestate la nivel gastro-intestinal pot conduce spre un diagnostic gresit, deoarece sunt comune cu cele intalnite in sindrom de intestin iritabil, gastrita, esofagita de reflux etc. Din pacate, pentru foarte multe persoane timpul pana la primirea diagnosticului de boala celiaca este destul de lung, ceea ce poate duce la alterarea starii de sanatate (malnutritie prin imposibilitatea asimilarii nutrientilor din hrana).

Simptomele bolii celiace pot aparea la nivelul multor sisteme si organe, practic “din cap pana-n picioare”. Avand un spectru atat de larg de simptome, boala celiaca nu are practic un simptom de neconfundat. Tocmai de aceea diagnosticul de celiachie este mai greu de stabilit, boala fiind mult subdiagnosticata.

Cateva exemple de simptome frecvent asociate bolii celiace:

  • Neuropsihice/comportamentale: migrene persistente, anxietate, oboseala, ceata mentala;
  • Gastro-intestinale: spasme abdominale, balonare, diaree persistenta alternand cu constipatie, gaze/flatulenta, greata/voma, reflux gastro-esofagian, arsuri gastrice;
  • Metabolice: scadere ponderala neexplicata, deficiente de fier, calciu, magneziu, deficiente ale vitaminelor (D si B12);
  • Osteo-articulare: scaderea densitatii minerale osoase, fragilizarea oaselor, inflamatii articulare, spasme musculare, diminuarea tonusului muscular;
  • Piele si anexe: eruptii cutanate (dermatita herpetiforma), uscarea pielii, caderea parului;
  • Orale: eroziunea smaltului dentar, inflamarea gingiilor, ulceratii bucale;
  • Specifice copiilor: intarzieri de crestere, abdomen marit, deficit de atentie, dificultati de concentrare;
  • Specifice femeilor: nivel scazut de acid folic, avorturi spontane recurente/amenoree primara, menopauza precoce.

Din pacate, exista si boala celiaca silentioasa, a carei diagnosticare este mult mai grea deoarece nu se manifesta.

Cum isi poate da seama o mama daca copilul ei prezinta simptome de celiachie? Sunt asemanatoare cu ale adultilor? Exista predispozitie si la copil, daca unul dintre parinti are celiachie?

O mama trebuie sa fie foarte atenta la orice schimbare aparuta in starea de sanatate a copilului ei. Totodata, aceasta trebuie sa urmareasca si fenomene precum cresterea adecvata, raspunsul copilului la diversificarea alimentatiei, dezvoltarea intelectuala si orice transformare aparuta in viata de zi cu zi. Medicul pediatru este cel ce monitorizeaza copilul, iar mama trebuie sa-i semnaleze orice problema aparuta in starea de sanatate a copilului.

De aceea ar fi bine ca si mamicile sa fie informate asupra simptomelor specifice diferitelor afectiuni ce pot aparea in copilarie si sa le semnaleze medicilor pediatri.

Astfel, daca o mama observa simptome prezente in boala celiaca si specifice copiilor (asa cum au fost exemplificate anterior), acestea ar trebui considerate semnale de alarma care impun adresarea catre medici specialisti pentru efectuarea investigatiilor specifice celiachiei.

Simptomele care pot aparea la adulti se regasesc in restul tabloului exemplificat anterior, cu exceptia celor specifice copiilor.

Deoarece boala celiaca apare, de regula, la persoane cu predispozitie genetica, daca in familie cineva este diagnosticat cu celiachie, se recomanda testarea rudelor apropiate. Studiile efectuate au demonstrat ca rudele de grad 1 (parinti, copii, frati/surori) prezinta un grad de risc de 1/22, iar rudele de grad 2 (nepoti, veri), un risc de 1/39 de a dezvolta boala celiaca pe parcursul vietii.

Care este diferenta dintre intoleranta la gluten si alergie la grau sau alte cereale?

Trebuie precizat mai intai faptul ca intoleranta NU este o alergie.

Intoleranta la gluten (o intoleranta alimentara) se manifestata sub forma unor reactii agresive (de obicei intarziate) ale organismului fata de gluten, cu producerea unor simptome neplacute dupa ingerare (raspunsuri metabolice, gastro-intestinale s.a. la alimente sau la componente ale acestora). Este rezultatul unor raspunsuri imune mediate de anticorpi de tip IgA/IgG, uneori fata de enzime endogene.

Alergia la grau sau alte cereale (o alergie alimentara) este o reactie alergica (rapida) la alimente care contin grau sau alte cereale, dar si la inhalarea fainii acestor cereale. Ca orice alergie, apare in cazul persoanelor cu predispozitii alergice si este insotita de nivele serice crescute de anticorpi IgE si respectiv anticorpi IgE specifici pentru grau sau alte cereale.

Este bine sa se retina aceste aspecte pentru a face diferenta intre cele 2 tipuri de patologii si a se putea obtine diagnostic si tratament corect, cu o conduita alimentara adecvata.

Este celiachia asociata cu alte afectiuni?

In general, cine este diagnosticat cu o boala autoimuna este predispus sa dezvolte si alte afectiuni autoimune. Se cunoaste faptul ca printre afectiunile asociate des cu boala celiaca se numara diabet tip 1 (autoimun) si tiroidita autoimuna (Hashimoto).

Persoanele diagnosticate cu diabet autoimun sau tiroidita autoimuna ar fi bine sa se testeze si pentru boala celiaca (minim anticorpii anti-transglutaminaza).

Alte exemple de afectiuni asociate in boala celiaca sunt intoleranta la lactoza, anemia feripriva, menopauza precoce, osteopenie/osteoporoza, osteoartrita, sindrom de intestin iritabil, avorturi recurente/infertilitate etc.

Cum se pune diagnosticul pentru boala celiaca?

  1. a) Teste din sange – identificarea Anticorpilor specifici:

– Anticorpi anti-transglutaminaza (IgA/IgG)

– Anticorpi anti-endomisium (IgA/IgG)

– Anticorpi anti-gliadina, si/sau anti-gliadina deaminata (IgA/IgG)

  1. b) Endoscopie digestiva superioara cu prelevare de biopsii; examenul anatomo-patologic semnaleaza prin indicarea scorului Marsh gradul de distrugere (atrofie) a vilozitatilor, cat si limfocitoza intraepiteliala (un marker de inflamatie).

Testul genetic pentru boala celiaca NU pune diagnostic, precizeaza doar daca exista predispozitia pentru aceasta patologie.

Exista tratament medicamentos pentru aceasta boala? Ce indicatii trebuie respectate pentru a tine boala sub control?

In momentul de fata, singurul tratament general acceptat pe plan international pentru boala celiaca consta exclusiv intr-o terapie nutritionala – Dieta fara gluten (DFG). DFG consta in excluderea totala si pentru tot restul vietii a glutenului din alimentatie.

Cu toate ca boala celiaca este o afectiune autoimuna, cronica, fara vindecare, ea poate fi tinuta bine sub control doar printr-o dieta corect aplicata si monitorizata. Astfel, fenomenele inflamatorii existente initial la nivelul mucoasei intestinului subtire se remit, vilozitatile intestinale se refac, se observa diminuarea semnificativa a simptomelor, pacientul incepe sa asimileze nutrientii din hrana, isi imbunateste starea de sanatate si poate duce o viata normala.

Pacientii considera boala celiaca ca fiind dificil de diagnosticat, greu de tratat si imposibil de vindecat. Cu toate acestea, ei ar trebui sa aiba in vedere faptul ca aceasta boala autoimuna are marele avantaj de a se putea trata doar printr-o dieta alimentara speciala, fara a fi necesare si medicamente care, in general, produc efecte secundare nedorite.

Din pacate, exista si cazuri (rare) de boala celiaca refractara (pacientul nu raspunde pozitiv dietei fara gluten). In aceste cazuri (grave), de obicei se instituie corticoterapia.

In urma unor cercetari intreprinse de grupuri de specialisti in domeniul celiachiei si finantate de diferite companii farmaceutice, au fost formulate deja cateva variante de medicamente, in scopul aplicarii lor in tratarea celiachiei; acestea se afla in diferite stadii ale studiilor clinice. In afara faptului ca astfel de produse nu vor putea fi disponibile prea curand, trebuie tinut cont si de efectele secundare potentiale care nu pot fi neglijate.

Introducerea DFG este o schimbare majora, deoarece dupa diagnosticare, boala celiaca inceteaza sa mai fie o boala, ea devine un nou mod de viata.

Orice pacient are nevoie de timp de acomodare pentru identificarea alimentelor de substitutie. Consider ca abordarea DFG este o provocare deoarece pacientii trebuie sa invete care sunt alimentele premise (care nu contin gluten), cum se disting acestea de cele interzise si riscante, dar si sursele cu gluten ascuns (alimentare si non-alimentare). Recomandarile (de obicei sumare) primite de la medicul specialist care pune diagnosticul nu sunt suficiente. De aceea pacientul incepe sa se documenteze pe internet unde informatiile pot fi confuze sau chiar eronate; astfel, un training de specialitate se impune pentru o conduita corecta in dieta fara gluten.

Daca un pacient nu tine o dieta stricta, care sunt consecintele pe care le va simti? Este atat de periculoasa aceasta boala?

Daca boala celiaca nu este tratata corespunzator, respectiv daca pacientul nu tine o dieta stricta fara gluten sau – si mai grav – daca o incalca din cand in cand, atunci intestinul subtire se va afla din nou in imposibilitate de a digera hrana si a absorbi corect nutrientii.

Astfel, va reaparea starea de disconfort semnalata inainte de diagnosticare, cu toate consecintele sale. Cel mai grav este faptul ca in astfel de cazuri organismul va fi expus in timp aparitiei complicatiilor severe ale acestei patologii, ca de exemplu linfom intestinal, carcinom esofagian/intestinal, neuropatii, jejunoileita ulcerativa etc.

De aceea, cei diagnosticati cu boala celiaca trebuie sa inteleaga ca aderarea la DFG stricta si pe toata durata vietii scade incidenta aparitiei complicatiilor si imbunatateste calitatea vietii. DFG poate preveni – fara medicatie – aproape toate complicatiile cauzate de boala celiaca.

Mai poate un pacient cu aceasta boala sa aiba o viata sociala, avand in vedere restrictiile alimentare impuse?

Desigur, cu conditia sa invete ce inseamna DFG, cum sa respecte corect acest regim alimentar si cum sa evite contaminarile (alimentare si non-alimentare).

Daca pacientul intelege ca doar respectand permanent si cu strictete DFG isi poate mentine starea de sanatate, atunci poate gasi solutii pentru a se adapta restrictiilor alimentare corespunzatoare acestei diete, nu numai in bucataria proprie, dar si in afara casei, putand avea o viata sociala normala alaturi de familie si prieteni. Astfel, el va putea pleca in vacanta, in delegatii, va merge in vizite si la restaurant, va putea participa la diferite evenimente profesionale, deoarece precautie nu inseamna izolare.

De ce credeti ca sunt adulti sanatosi care prefera dieta fara gluten in viata ?

DFG se recomanda in special celor diagnosticati cu boala celiaca. Beneficiul dovedit al DFG este clar in tratamentul celiachiei si al sensibilitatii la gluten (o forma mai blanda de intoleranta la gluten), dar este recomandat si persoanelor diagnosticate cu alergie la grau.

Totusi, persoane care nu au boala celiaca sau care au alte afectiuni ar putea beneficia si ele de DFG.

Astfel, multi pacienti diagnosticati cu alte boli autoimmune (psoriazis, sclerodermie, artrita reumatoida etc) au observat imbunatatirea semnificativa a starii de sanatate daca reduc sau elimina glutenul din alimentatie. Acest efect se poate explica prin faptul ca eliminarea glutenului (care nu aduce nici un aport nutritional) reduce procesele inflamatorii care sunt prezente in aceste patologii autoimune. De asemenea, DFG este considerata de unii specialisti ca fiind alimentatia adecvata pentru sanatatea creierului.

Iata cateva dintre beneficiile alimentatiei fara gluten pentru organism: elimina ceata mentala si imbunatateste capacitatea cognitiva, sporeste abilitatile motorii, reduce sau elimina refluxul gastro-esofagian si sindromul colonului iritabil etc.

S-a observat ca multe persoane care au adoptat un stil de viata fara gluten tind sa devina mai constiente si mai preocupate de starea lor de sanatate decat ceilalti.

Lidia Cremer:

”Dubla mea calitate, atat de specialist cu 30 ani experienta in cercetarea medicala (imunologie) intr-un institut cu traditie in medicina romaneasca, cat si de pacient (diagnosticat de 19 ani cu boala celiaca), m-a determinat sa-mi doresc implicarea activa in consilierea pacientilor diagnosticati cu celiachie.

Pentru acesti pacienti, sfaturile celor care au o lunga experienta in dieta fara gluten si au reusit sa obtina un echilibru stabil in viata fara gluten sunt foarte importante, iar cand acestia activeaza in domeniul medical apare un avantaj esential.”

Foto: arhiva personala Lidia Cremer

Later update: Cateva informatii sintetizate despre celiachie din partea Asociatiei Pacientilor cu Afectiuni Autoimune (APAA), careia ii multumim frumos pentru faptul ca ne-a dat acordul sa le promovam aici. http://apaa.ro/Campanii/celiachie.pdf 

Related posts

Comentarii ( 24 )

  • Nicoleta Popescu

    Buna ziua,

    am citit cu maxim interes articolul. Sunt lucruri pe care le stiu deja si lucruri pe care le-am descoperit aici, dar, din pacate pe langa boala celiaca de care sufar am fost diagnosticata si cu colita colagenoasa. Din aceasta cauza, desi, tin DFG de 4 ani (de cand am primit cumplitul diagnostic), nu mi-am revenit. Mai mult, imi cade parul foarte mult, ma ingras pe zi ce trece si cu eforturi foarte mari incerc sa nu depasesc o anume greutate (desi se stie ca celiacii sunt slabi). Medicul gastroenterolog mi-a recomandat sa incerc o perioada cu Budenofalk, dar citind prospectul m-am cam speriat. Va rog, daca aveti vreun sfat care ar putea sa ma ajute, oricare, poate o alimentatie diferita…..nu stiu, ceva….Va multumesc, Nicoleta

    • Lidia Cremer

      Pentru a va putea scrie sfaturi utile, este necesar sa va adresam intai cateva intrebari pe marginea descrierii problemelor dv:
      – Care a fost primul diagnostic: boala celiaca sau colita colagenoasa?
      – Boala celiaca nu este un diagnostic cumplit; in general, pacientul isi revine printr-o dieta corecta
      – Aveti si intoleranta la lactoza?
      – Caderea parului se asociaza, de obicei, cu deficit de seleniu si zinc – ati luat astfel de suplimente?
      – Aveti rezultate recente privind teste hormonale/hormoni tiroidieni (TSH, T3, T4, ATPO) ? – este posibil ca ingrasarea sa fie legata de probleme cu tiroida
      – Budenofalk contine lactoza; ar fi periculos daca aveti si intoleranta la lactoza

      • Nicoleta Popescu

        Buna seara,

        in primul rand, va multumesc pentru raspuns. Ca sa raspund punctual;
        – Care a fost primul diagnostic: boala celiaca sau colita colagenoasa?- boala celiaca a fost primul diagnostic iar colita colagenoasa dupa 2 ani de la primul
        – Aveti si intoleranta la lactoza?- nu am facut testul dar este posibil, sunt momente cand nu ma simt bine daca consum lapte
        – Caderea parului se asociaza, de obicei, cu deficit de seleniu si zinc – ati luat astfel de suplimente?- nu, nu am luat
        – Aveti rezultate recente privind teste hormonale/hormoni tiroidieni (TSH, T3, T4, ATPO) ? – este posibil ca ingrasarea sa fie legata de probleme cu tiroida- nu, nu am facut aceste analize recent dar ultima oara au iesit bine (acum un an cred)
        – Budenofalk contine lactoza; ar fi periculos daca aveti si intoleranta la lactoza
        Oricum, tabloul acesta se completeaza si cu o hemoragie subarahnoidiana suferita acum doi ani.
        In cazul in care acordati consultatii, va rog sa-mi raspundeti pe mail. Sunt foarte interesata sa pot discuta cu d-voastra. Va multumesc!

        • ileana

          Caderea parului este urmare a stresilui de situatie. Nu luati medicamente pentru ca va distrugeti iar microbiomul. Intro zi mancati numai branza la o masa, daca faceti diaree imediat sau la 1-2 ore distanta inseamna ca aveti intoleranta , daca nu, nu aveti si puteti manca in continuare. Exista multe reguli marunte pe care eu in 40 de ani le-am descoperit, probabil ca dv inca nu le-ati descopetit. Nu folositi sare iodata. Iodul in plus , din sare, nu este bun. Nu fierbeti alimentele in apa de la robinet (inhiba tiroida din cauza clorului in exces, sunt vizate in special sectoarele 5 si 6), nu mancati organe, nu mancati carne la gratar pentru ca toate medicamentele si vaccinurile raman in carne – exista lege ca animalele sa fie sacrificate la 3 zile dupa ultimul medicament, dar medicamentele si vaccinurile nu stau numai 3 zile in organismul animal si uneori nu este respectata nici regula celor 3 zile. Fierbeti carnea in foarte multa apa, nu ca n-ar avea si apa plata clor dar mai ramane pe fundul oalei si nu in carne. Nu mancati carne decat din locuri sigure, nu de la tarani in piata care sacrifica animale bolnave (uneori), nu mancati branza decat etichetata, cea de la tarani are amidon adica gluten. Foarte multe pruduse din comert contin amidon (pufuleti, cipsuri, sosuri,bulion, etc) cititi etichetele. Este imposibil respectand aceste reguli inclusiv restrictoonarea totala a zaharului condimente acru acid, sa nu va reveniti. Faceti greseli alimentare cu siguranta. In doi ani dupa regulile de mai sus organismul se reface in totalitate. Celiachia apare dupa unmedicament sau vaccin care distruge balanta bacterii microbi.

  • Mioara Costin

    Buna ziua,
    Am o fetita in varsta de 11 ani diagnosticata cu DZ1 si boala celiaca din 2013.Am invata multe despre boala celiaca in acesti ani,totusi ma simt inca in ceata.Nu sunt sigura ca e totul bine,ca fac lucrurile bine…
    Ianuarie 2013 spitalu Marie Curie:la debutul diabetului ,am intrebat doctorita de ce fetita mea prezinta abdomenul asa balonat.Atunci a hotarat sa-i recolteze sange pentru anticorpi.Habar n-am avut despre ce vorbeste pana a venit rezultatul;anticorpi antitransglutaminaza tisulara tip IgA >200,anticorpi antigliadine deamidate(DGP) IgA/IgG >200.Mi s-a spus atunci ca este vorba de intoleranta la gluten si ca trebuie sa se faca o biopsie intestinala pentru a pune diagnosticul de boala celiaca.
    Februarie 2013:A fost recoltata proba iar rezultatul a fost urmatorul:”Examenul histologic al mucoasei duodenale a confirmat prezenta leziunilor intestinale incadrate in boala celiaca gradul Marsh 3b”.
    Am urmat tratametul prin alimentatie fara gluten si evaluari la intervale de 3 luni in care valoarea anticorpilor antitransglutaminaza tisulara tip IgA au fost in scadere permanenta.M-am lovit insa de lipsa de comunicare cu medicul specialist,iar eu aveam tot soiul de intrebari.Asa ca am cautat alt medic.Auzisem ca e posibil sa se introduca gluten treptat in alimentatie si sa se constate ca poate reveni la alimentatia cu gluten sau nu.La vremea aceea nu intelesesem ca este mare diferenta intre alergie si intoleranta…
    Asa ca iata-ne in septembrie 2014 facand noi investigatii inainte de a introduce glutenul in alimentatie…Rezultatele de pe buletinele de analiza au fost:anticorpi antitransglutaminaza IgG Elisa160.
    Medicul imi spune ca trebuie facuta o noua biopsie intestinala.Fara prea multe explicatii.Eu nu inteleg de ce este necesara.Asa ca deocamdata o refuz si reincepem dieta fara gluten.Dupa un alt an de regim revenim pentru investigatii in februarie 2016.Si rezultatele;anticorpi antritransglutaminaza tisulara IgG Elisa=3,anticorpi antitransglutaminaza tisulara IgA Elisa=38,ac anti Endomysium IgA Elisa=115,ac anti Endomysium IgG Elisa =6.Medicul insista ca trebuie facuta o noua biopsie intestinala …fara prea multe explicatii.Eu, neintelegand,cer doar ragaz de gandire.Poate ca nu stiu sa pun intrebarile.Vreau doar sa inteleg ce spun aceste ultime rezultate,avad in vedere ca au fost noi investigatii care dau rezultate “pozitive pentru boala celiaca”.Adica nu stiam deja ca are boala celiaca?Care ar fi relevanta unei alte biopsii? Regimul fara gluten nu da rezultatele scontate sau poate e ceva gresit in alimentatie?
    Ajutati-ma ,va rog,sa inteleg si sa ma hotarasc ce e de facut mai departe.
    Multumesc!

    • Florina Badea

      Buna ziua. Va multumim ca ne-ati scris. Va va raspunde specialistul. Va rog doar sa urmariti postarea. Mai sunt cateva persoane care vor sa ia legatura cu dr. Cremer si voi vorbi cu dansa sa vedem cum sa va pun in legatura.

      • Mioara Costin

        Mi-ar prinde bine.Oricum mesajul meu apare trunchiat.Nu stiu de ce…Ar trebui sa-l completez pentru ca dansa sa aiba imaginea completa a investigatiilor pe care le-am facut.

        • Florina Badea

          Este in regula, se vede tot mesajul!

    • Lidia Cremer

      Am receptionat cazul fetiteti dv si observ – ca la multi alti pacienti – lipsa de comunicare cu medicul specialist. Din pacate, in Romania nu exista si dieteticieni care sa cunoasca dieta fara gluten si sa ajute pacientul sa inteleaga cum se aplica corect aceasta dieta. Analizele la debut sunt clare – boala celiaca, confirmata si prin biopsie (scor sever). Ar fi trebuit sa vi se spuna foarte clar ca este o boala autoimuna cronica si acest regim alimentar se tine foarte strict si pe viata. Dar…… sa nu mai comentam. Protooalele in gastroenterologie recomanda monitorizarea pacientului prin investigatii periodice (anticorpii cel putin la 6 luni) si biopsia nu mai repede de o data pe an (fiind o metoda invaziva). Doar astfel se poate urmari evolutia pacientului in timp si remisia bolii. Nu stiu cine v-a spus sa reintoduceti glutenul? Este o conduita complet gresita si cu urmari severe in timp; practic, se pierde tot ce s-a castigat pana in acel moment. Boala este cronica, nu exista vindecare. In cazul fetitei dv, daca acum este dupa o perioada in care a consumat gluten, probabil ca medicul vrea o noua biopsie ca sa vada ce s-a intamplat la nivelul intestinului subtire. Cei care au asociat si diabetul tip 1 trebuie sa aiba mult mai multa grija cu dieta; un medic diabetolog este absolut necesar pentru monitorizarea DZ1. Pentru copii, in Bucuresti exista un medic pediatru foarte bun, cu specializare in gastorenterologie pediatrica: Dr.Alina Stanescu-Popp, Spitalul “Alfred Rusescu” (IOMC). Programarile se obtin foarte greu, cu mult timp inainte.

  • Mihai

    Se poate ca o persoana sa aiba celiachie daca anticorpii anti transglutaminaza si anti endomisium sunt negativi???

    • Lidia Cremer

      Se poate; depinde de conjunctura

  • Maria

    Buna seara,

    In urma efectuarii unui test de alergie, am aflat ca sunt alergica la faina de secara. Am fost indrumata sa fac acest test deoarece ma confrunt cu o dermatita care apare pe fata, dar si cu colon iritabil, diagnostic pus in urma unei colonoscopii( de 1 an am scaune moi zilnic, dimineata, iar pe parcursul zilei sunt balonata si am flatuenta. Am si hipotiroidism subclinic , dar cu toate acestea slabesc. De multe ori mananc portii mai mari, doar pentru a ma mentine la o greutate, dar constat ca este in zadar pentru ca slabesc. Oasele imi sunt firave si trosnesc destul de usor, dar de fiecare data cand fac analizele de calciu acestea ies bine. Deasemenea si analizele de sange sunt bune cu mici exceptii. Mi-am facut de 2 ori analizele, si desi prima data s-a constatat un VSH marit- de 22( in conditiile in care acesta trebuia sa fie max.12) si eozinofile putin marite, la al doilea laborator VSH-ul a iesit bine, doar eozinofilele putin marite. Doctorul de familie nu stie unde sa ma trimita si nici nu stie ce ar fi cu acel vsh marit. Cert e ca acele eozinofile au legatura fie cu parazitii intestinali, fie cu o alergie. La examenul coproparazitologic s-a gasit 10 % giardia, am luat tratament, dar nu a avut efect. Medicul zice ca 10% nu e mult, ca sa imi dea aceste simptome. Credeti ca ar trebui sa iau in considerare efectuarea unui test de intoleranta la gluten? Sau ar putea sa fie o alergie la gluten? Cand am facut testul de alergii alimentare nu au testat si glutenul deoarece nu aveau substanta. Ce ma sfatuiti sa fac? Am si o stare de oboseala ,sunt deshidratata, desi beau multe lichide….in concluzie, nu mi-e bine deloc. Mi se pare ca trece timpul iar eu nu descopar ce am.

    • Lidia Cremer

      Simptomatologia manifestata necesita atentie si investigatii suplimentare. Cu toate ca este posibil sa coexiste o alergie impreuna cu intolerante alimentare, primele teste pe care ar trebui sa le efectuati sunt: Anticorpi anti-transglutaminaza IgA/IgG si Anticorpi anti-endomisium IgA/IgG din sange. In functie de rezultatele obtinute, se va stabili daca sunt necesare si alte investigatii. Stim ca ati citit articolul, altfel nu ati fi scris acest comentariu. Va rugam sa NU scoateti glutenul din alimentatie pana nu efectuati testele indicate mai sus.

  • Panait Laura

    Buna ziua, am citit cu mult interes articolul dvs. si as dori să vă adresez si eu o întrebare. Am un băiat de 5 ani ce a fost diagnosticat in iunie 2014 cu intoleranță la gluten si lactoză. Mi-a fost recomandat să urmeze o dieta fără gluten si lactoza pt cel puțin 6 luni si apoi sa repetam analizele. Rezultatul a fost bun si ni s-a spus să introducem treptat glutenul. Simptomele au reapărut si am reluat regimul. Am încercat iarăși după 6 luni dar cu același rezultat. Întrebarea mea este, oare vom fi nevoiti sa urmam regimul toata viata chiar dacă este intoleranță si nu boala celiacă? Va mulțumesc mult.

    • Lidia Cremer

      Intoleranta la gluten = boala celiaca. Daca au fost testati anticorpii specifici (anti-transglutaminaza, anti-endomisium, anti-gliadina) si rezultatele au fost pozitive, inseamna ca este vorba de boala celiaca (numita si enteropatie glutenica, intoleranta la gluten, celiachie). Prima indicatie primita a fost corecta: excluderea glutenului si a lactatelor pentru 6 luni si apoi reevaluare. Asa cum scrie si in articol, dieta fara gluten recomandata in boala celiaca este o dieta “pe viata”. A doua recomandare primita a fost gresita: nu trebuia reintrodusa alimentatia cu gluten. Ati observat singura efectele si, din pacate, aceste “incercari” se experimenteaza pe seama copilului. Daca nu exista diagnostic de boala celiaca si copilul are simptomele caracteristice intolerantei la gluten, ar putea fi o sensibilitate non-celiaca, dar acest diagnostic se pune foarte greu (numai prin excludere) deoarece nu exista markeri specifici. Daca doriti sa va ajut in continuare, astfel incat sa existe o conduita corecta, am nevoie de mai multe date: rezultatele analizelor la momentul zero si dupa 6 luni; centrul medical unde au fost efectuate, ce specialitate are medicul care urmareste copilul, orasul de domiciliu. Puteti solicita Dnei. Florina Badea adresa mea de mail si apoi sa mi le trimiteti.

  • JURCONI MIRELA

    Buna ziua,
    eu am fost diagnosticata cu o tiroida autoimuna, si nu am voie gluten, dar am si intoleranta la histamina. Problema mea este ca nu stiu ce sa mănânc, deoarece ceea ce am voie la gluten nu am voie la histamina. Va rog frumos daca se poate sa ma ajutati cu un sfat.
    Va multumesc frumos!

    • Lidia Cremer

      Tiroidita autoimuna se poate asocia cu intoleranta la gluten. De aceea se recomanda si testarea pentru boala celiaca, fara a scoate alimentele cu gluten din alimentatie. Indicatia pentru adoptarea dietei fara gluten are loc numai pentru cazurile confirmate de boala celiaca. Frecvent, intolerantele alimentare se asociaza. Inteleg ca aveti un diagnostic confirmat de intoleranta la histamina pentru care vi s-a recomandat un regim alimentar adecvat. Daca aveti si diagnostic de boala celiaca, pe langa tiroidita autoimuna si intoleranta la histamina, intr-adevar alimentatia este o problema mult mai grea. Personal, nu m-am implicat in cazurile de intoleranta la histamina. Deocamdata va scriu 2 linkuri cu speranta ca v-ar putea fi de ajutor: https://www.romedic.ro/dradriananicolae/articol/12293 si https://www.synevo.ro/activitatea-diaminoxidazei-intoleranta-la-histamina/

  • Ilie ana-maria

    Buna ziua.Am un băiețel de 4 ani cu intoleranță la gluten.Am descoperit în martie2015 ca aceasta este cauza numeroaselor bubite cu lichid care apăreau din când in când.Mai rău era faptul ca seara de seara il mânca pielea si ca desi mânca normal,nu lua în greutate.Am facut IgG si a iesit cu intoleranta la făină de grau:116.5U/ml,faina de secara:49.74U/ml,faina de orz:3.41U/ml,lapte de vaca:2.98 dar si tomate:0.4.Ni s-a spus ca,copilul este mic si ca are mari sanse de vindecare…Am inceput imediat DFG insa cam la interval de o luna,doua iarăsi apareau acele bubite si iarasi se scarpina toata noaptea..foloseam zirtec la nevoie dar dilema mea ca mama era oare ce nu fac bine???Doamna doctor ne-a recomandat un nutritionist.L-am contactat si am fost imediat la cabinetul dansului.Ne-a propus sa facem un test de biorezonanta,ceea ce facem si la ora actuala.Avem 4 luni de când urmăm un tratament naturist pentru problemele pe care le-a depistat copilului si anume:lipsa multor vitamine,paraziti,aciditate la stomac,dar si hidratare reduse,si ne simtim mult mai bine.Domnul doctor e de părere ca intoleranta pe care o are este datorita acestor probleme
    si potrivit rezultatelor,ne-a garantat ca se va face bine în câteva luni.Întrebarea mea este :oare poate fi adevarat?

    • Lidia Cremer

      Nu reiese clar din precizarile dv daca baietelul a fost testat pentru alergii alimentare (teste cutanate sau anticorpi tip IgE specifici) sau pentru intolerante alimentare cu ajutorul unui test special de genul ImuPro sau similare (depistarea anticorpilor IgG). In aceasta situatie nu are diagnostic clar de boala celiaca. Sub dieta fara gluten nu se mai poate pune diagnostic (testele specifice ar fi neconcludente). Intolerantele alimentare (cele testate pe un panel larg de alimente) arata gradul de sensibilitate la acele alimente; este posibil ca in timp, aceste intolerante sa se reduca. Aceasta idee nu se aplica in cazul intolerantei la gluten de tip boala celiaca (boala autoimuna, cronica). Eu nu am identificat inca nutritionisti care sa cunoasca bine patologia celiaca si implementarea corecta a dietei fara gluten. Daca sunt carente de vitamine si minerale, acestea trebuie corectate prin alimentatie adecvata si prin suplimentare corespunzatoare, dar numai la indicatia unui medic pediatru gastroenterolog care cunoaste bine cazul.

  • Paula I

    Buna seara!
    Sunt medic. Sunt diagnosticata cu intoleranta la gluten si ulterior si la lactoza de cca 10 ani. Intre timp situatia s-a complicat . Am trecut printr-o faza refractara la aproape orice aliment(cu exceptia a 3 alimente) si as dori sa pot comunica direct cu dna doctor Lidia Cremer, daca dumneaei este de acord sa imi comunicati adresa de email.
    Felicitari pentru articol. Este extrem de util. Multe din cele scrise aici eu le-am aflat din propria experienta, dupa indelungi suferinte. La noi in tara este un mare vid in domeniu. Acest articol atinge toate punctele cheie, pe care doar putini dintre specialistii gastroenterologi le stiu. Ce parere aveti despre teoria hiperpermeabilitatii intestinale din bolile autoimune si dieta AIP?
    Multumesc!

  • Marian

    Buna seara. Va rog sa ma sprijiniti in privinta afecriunii mele. In ianuarie 2017 am fost diagnosticat cu prostaita. Dupa lungi tratamente cu antibiotic, colonul meu avea o problema, iar prin luna iunie 2017 mi-a fost fost pus diagnosticul de colon iritabil deoarece aveam dureri in zona abdoninala, dureri rect, articularii, senzatie de golire incompleta. Analizele de sange au iesit in limite, cu excepria fierului 230. In prezent tot am simptomele, dar de ceva timp am renuntat partial la gluten si simptomele parca se amelioreaza. Sunt zile cand ma simt foarte bine. Va rog sa-mi spuneti ce analize sunt relevante pentru a depista daca sufar de intoleranta la gluten? Va multumesc.

    • Florina Badea

      Buna ziua, imi pare rau sa aud asa. Stiti ca eu nu sunt medic, insa va pot indruma catre doamna din articol, dansa este si pacient cu boala celiaca si are o experienta vasta in acest domeniu, deloc usor. Lidia Cremer se numeste, va rog sa ii scrieti pe Facebook, spuneti-i ca v-am indrumat eu catre dansa si sa va ajute! Va doresc putere si rabdare!

  • ileana

    Am celiachie dintotdeauna. Inflamarea intestinelor duce la malabsorbtie si alte intolerante alimentare in afara de gluten. De aceea multi pacienti nu inteleg ca numai scoaterea glutenului din alimentatie nu rezolva problema. Evitati fructe si legume crude, zahar,condimente, cereale gen tarate si tot ce contine fibra dura. Numai eliminarea glutenului nu rezolva problema. Mi-am adaptat regimul si de 40 de ani imi este bine. Multumiti acestui regim pentru ca va scuteste de boli care alyfel le-ati face daca nu l-ati urma. Cu el mi-am reglat tensiunea, analizr ficat sunt perfecte. Exista alimrnte bune si hranitoare pentru a va mentine intro forma excelenta Dieta mea, pentru ca fac diaree daca nu o respect consta in carne de orice fel dar slaba (fara organe), branza telemea (25 gr/zi) de orice fel (am constatat ca cea de vaci proaspata imi provoaca diaree), apa plata nu de la robinet. Fierbeti carnea , nu la gratar (daca o fierbeti mai ies ceva vaccinuri si medicamente din ea), fierbeti in multa multa apa. Apa de la robinet contine clor in exces si poate inhiba tiroida , de aceea a fost introdus iodul in sare. Continuam cu regimul: deci carne, legume precum dovlecel, telina, morcov, vanata, brocoli numai fierte. Evitati folosirea gratatului pentru carne si legume (devin uscate si colturoase si irita intestinul). Folositi pe cat posibil legume si carne autohtona. Baiatul meu in urma unui vaccin i s-a declansat si lui celiachiaceliachia (pana atunci nu a avut nimic ) dar dupa doi ani de dieta si-a revenit definitiv acum are peste 30 de ani. Nu cred in predispozitia genetica. Aceasta boala se declanseaza in urma unor combinatii chimice din medicamente. Nici eu nu am avut nimic pana la vaccinul de 8 ani. Va urez sanatatesi si nu disperati, este cel mai bun regim sa ramaneti sanatosi.

  • ileana

    Revin. Am scris ca nu cred in predispozitia genetica. Am dat de un studiu pe 5500 de copii inruditi genetic (prea des aud genetic). Copii erau aprox din acelasi areal unii crescuti in oras (finlandezi) altii rusi la granita cu Finlanda (aceleasi gene). S-a ajuns la concluzia ca alimentele hiperprocesate si folosirea din abundenta a vaccinurilor medicamentelorla si animale si in alimente (paine conserve mezeluri carne pentru prospetime pentru aspect etc – la oras nu mai exista aliment fara chimice iar noi suntem sterilizati complet). Copii rusi prwzentau 3 din 4, helycobacter si s-a ajuns la concluzia ca acesta nu este nociv dimpotriva participa in procesul de digestie. Copii rusi de la granita cu Finlanda traiesc in mediu rural. Animale nevaccinate, fara salam , fara pesticide, fara medicamente in cazuri banale. Concluzia: celiachia este urmare a distrugerii unor microbi si bacterii din microbiom urmare a vaccinarilor repetate si a medicamentelor ingerate din produse alimentare supertehnologizate. Boala urbana. Noi cei de la oras nu avem alternativa decat alimentele din comert si atunci o sa tinem regim toata viata. Eu merg mai departe cu presupunerile pentru ca mie si copilului ni s-a intamplat dupa vaccinuri presupun ca asta este motivul. Ele distrug flora, si medicamentele dar una este sa introduci medicamentul in tesut si alta sa il ingeri. Prin ingerare organismul are mai multe cai de aparare si blocheaza daca simptomele o iau razna pe cand direct in sange si limfa… Copii rusi traiesc langa granita si este posibil sa nu fi fost vaccinati si sa nu consume medicamente (au traditii vechi in medicina naturista).

Publică un comentariu