Atenție la alergiile alimentare ale copiilor!

Sunt unii copii care nu mănâncă unele alimente și ajung să afle, după controale medicale, că sunt alergici la acestea. Doar că noi, mamele, ne supărăm și ne încrâncenăm prea repede uneori pe acest subiect. Ca să ajuți un copil care are o anumită alergie, întâi e nevoie să recunoști tu, părintele lui, simptomele, după care să mergi la medic. Pentru alergii alimentare sunt niște analize specifice pe care trebuie să le faci. Medicul pediatru va colabora cu medicul alergolog și doar așa veți ajunge să le țineți sub control. Dar iata cum. Ne spune dr. Andreea Manda, medic primar pediatru, consultant medical al blogului de viață sănătoasă și susținător al proiectului ”Copilul meu nu mănâncă!”.

Ce sunt alergiile alimentare

Alergiile alimentare reprezintă o problemă de sănătate cu frecvență în creștere, mai ales la copii. Majoritatea reacțiilor alergice sunt declanșate la copilul mic de lapte de vacă şi ou, iar la copilul mai mare de grâu, soia, alune, arahide, nuci, peste şi fructe de mare.
Istoricul de boală alergică la rudele de gradul I, istoricul personal de alte manifestări alergice, statusul socio-economic familial ridicat și mediul urban sunt principalii factori de risc pentru apariția alergiilor alimentare.

Alergia alimentară înseamnă declanșarea unui răspuns imun, a unei reacții inflamatorii la ingestia unui constituent alimentar (alergen) pe care organismul nu îl recunoaște, nu îl poate tolera. Această reacție poate fi imediată, în primele 2 ore de la înghițire (alergie de tip IgE) sau târzie, la ore, zile de la consum (alergie non IgE, mediată de celule ale sistemului imun).

Simptome

Simptomele pot apărea la nivelul pielii, tubului digestiv, tractului respirator, aparatului cardio-vascular sau reacţia va fi generalizată în cazul şocului anafilactic.
O reacţie imediată va constă în:
• mâncărime (prurit), urticarie sau umflături (angioedem);
• senzație de mâncărime, înțepături la nivelul cavității bucale, umflarea limbii, greață, vărsături, diaree, colică abdominală;
• mâncărime şi secreţii nazale, strănut rebel, respiraţie dificilă, şuierătoare (rareori că unică manifestare);
• creşterea frecvenţei ritmului cardiac, scăderea tensiunii arteriale, şoc.
O reacţie alergica tardivă poate avea că manifestări:
• piele uscată, roșie, însoțită de mâncărime (formele moderate/severe de dermatită atopică se asociază în 30% din cazuri cu alergie alimentară);
• balonare, alimentaţie dificilă cu plâns sau arcuirea spatelui, refuz alimentar, creştere necorespunzătoare în greutate, dureri toracice sau abdominale, constipație cronică, diaree cu mucus şi/sau sânge, vărsături recurente, deshidratare şi șoc hipovolemic.

Simptomele pot apărea după ingestie, inhalare sau contactul direct cu pielea. Caracteristic unei alergii alimentare este apariţia acestor simptome de fiecare data când copilul vine în contact cu alergenul, indiferent de cantitate. Procesarea termică a alimentelor poate influenţa apariţia şi severitatea simptomelor.
În cazul suspectării unei alergii cereţi ajutorul medicului.

Diagnostic

Diagnosticul corect al alergiei este esențial pentru prevenirea reacțiilor potențial amenințătoare de viață, dar și pentru evitarea regimurilor stricte atunci când nu este indicat. Autodiagnosticarea şi eliminarea unuia sau mai multor alimente din propria inițiativă a părinților pot pune în pericol sănătatea unui copil, prin privarea de constituenți nutritivi esențiali pentru creștere.
Pediatrul, în colaborare cu un medic alergolog, vor recomanda efectuarea unor investigații pentru confirmarea alergiei alimentare, ca de exemplu IgE specifice, ţeste cutanate (“prick”, “patch”), ţeste moleculare (test Faber), eliminarea urmată de reintroducerea alimentului în dietă copilului (test de provocare orală), endoscopie digestiva. Societățile internaționale de Alergologie recomandă a nu se utiliza analiza firului de păr, determinarea IgG sau IgG 4 pentru diagnosticul alergiei alimentare.

Investigațiile vor ajuta, de asemenea, la excluderea altor reacții adverse la alimente – dificultate în digerarea sau metabolizarea unui aliment (intoleranță), reacții toxice provocate de aditivi, substanțe chimice, toxine conținute de alimente și la diferențierea de alte boli infecțioase, afecțiuni ale pielii, boli digestive, infecții respiratorii cu manifestări asemănătoare.

Alergie confirmată înseamnă IgE şi/sau ţeste cutanate pozitive la alergenul care declanșează simptome sau în forme nonIgE, dietă de eliminare urmată de dispariția simptomelor în 2-4 săptămâni cu reapariția acestora la reintroducerea alimentului. Testele de provocare se vor efectuă sub supraveghere medicală, nu la domiciliu.
În cazul diagnosticului cert de alergie, tratamentul va constă în scoaterea din dieta copilului a constituentului alimentar “vinovat”. Regimul va fi atent supravegheat de medic pentru asigurarea unui aport nutrițional adecvat vârstei. Familia va fi instruită pentru recunoașterea simptomelor, gradului de severitate şi administrarea la nevoie a tratamentului de urgență cu un “autoinjector” cu adrenalină. Imunoterapia specifică (desensibilizare subcutanat, sublingual, oral) poate ameliora simptomele şi toleranța în cazul alergiei la alune, arahide, nuci, albuș de ou, lapte da vacă dar nu se practică de rutină din cauza asocierii frecvente cu reacții adverse locale sau generalizate.

Pe termen lung, este necesară monitorizarea periodică a valorilor IgE specifice, repetarea testelor de provocare pentru a depista momentul apariției toleranței. Majoritatea copiilor vor depăși în câțiva ani alergia la lapte de vacă şi albuș de ou pe când alergia la alune, arahide va persistă în general toată viața.

Andreea Manda, medic primar pediatru, București

Campania dedicată părinților ”Copilul meu nu mănâncă”

https://www.florinabadea.ro/category/copilul-meu-nu-mananca/

Despre alergii și povestea noastră

Despre alergii, pe scurt

Am invatat sa traim cu dermatita atopica si alergii!


Bibliografie:
Nwaru BI, Hickstein L, Panesar SS, Muraro A, Werfel T, Cardona V, Dubois AEJ, Halken S, Hoffmann-Sommergruber K, Poulsen LK, Roberts G, Van Ree R, Vlieg-Boerstra BJ & Sheikh A on behalf of the EAACI Food Allergy and Anaphylaxis Guidelines Group. The epidemiology of food allergy în Europe: a systematic review and meta-analysis. Allergy 2014; 69: 62–75
Nwaru BI, Hickstein L, Panesar SS, Roberts G, Muraro A and Sheikh A on behalf of the EAACI Food Allergy and Anaphylaxis Guidelines Group. Prevalence of common food allergies în Europe: a systematic review and meta-analysis. Allergy 2014; 69: 992–10
Muraro A, Werfel T, Hoffmann-Sommergruber K, Roberts G, Beyer K, Bindslev-Jensen C, Cardona V, Dubois A, duToit G, Eigenmann P, Fernandez Rivas M, Halken S, Hickstein L, Høst A, Knol E, Lack G, Marchisotto MJ, Niggemann B, Nwaru BI, Papadopoulos NG, Poulsen LK, Santos AF, Skypala I, Schoepfer A, Van Ree R, Venter C, Worm M, Vlieg–Boerstra B, Panesar S, de Silvă D, Soares-Weiser K, Sheikh A, Ballmer-Weber BK, Nilsson C, de Jong NW, Akdis CĂ on behalf of the EAACI Food Allergy and Anaphylaxis Guidelines Group. EAACI Food Allergy and Anaphylaxis Guidelines. Diagnosis and management of food allergy. Allergy 2014; 69: 1008–1025.
https://static-content.springer.com/esm/art%3A10.1186%2Fs13601-015-0050-2/MediaObjects/13601_2015_50_MOESM1_ESM.pdf Allergy-Focussed Diet History Paediatric version
Dacă doriți să fiți la curent cu noutățile de pe blogul de viață sănătoasă, puteți da LIKE paginii de Facebook sau vă puteți abona la Newsletter!
Sursa foto: aici

Related posts

Comment ( 1 )

Publică un comentariu