Jurnal de începător la sală: episodul 5 – cum mă mai simt

Jurnal începător sală

Salutare, prieteni, am revenit cu vești despre mine și călătoria mea pe valul sportului, care m-a luat de la finalul anului trecut. La ora la care scriu aceste rânduri îmi simt un pic încheieturile mâinilor – efect al unei clase de yoga și al unui antrenament cu greutăți. Dar am și imboldul de a mă ridica mai des de pe scaun. Am băut deja câteva căni de apă cu felii de lămâie, deci mă cheamă baia. 🙂 Dar e bine, că mi-am propus să mă ridic de la birou pentru 5 minute o dată la fiecare 30 de minute. De unde eram eu control freak în ceea ce privește timpul, acum sunt cu ochii pe ceas mai ceva decât pe butelie. Așadar, să vedem ce isprăvi am mai scris în Jurnalul meu de începător la sală.

Am o lună de când mă bântuie nevoia de mișcare, o lună de când am început să merg la sală. Pentru cei care au deschis mai târziu televizorul, eu sunt fata aceea care vă vorbeam de mâncare și beneficiile ei pentru corp și minte. Dar care era cam….sedentară. Ei bine, am ocolit cât am ocolit subiectul mișcare din viața mea, până când nu am mai putut. Vine o vreme când trebuie să iei o decizie. Eu am luat-o dupa 15 decembrie 2018. Și ca să nu mai parcurg aceleași cărări care mă duc la aceleași rezultate, am apelat la antrenor personal. Așa că tot ce fac în prezent, este supervizat îndeaproape de acesta.

Lucrez, mă corectează, vorbim despre progresii și regresii. Mă vait, protestez, fac scandal, nu mai vreau să lucrez. N-am cu cine, căci e total insensibil când vine vorba de așa ceva. Îmi fac numărul artistic și revin la treabă. La primele antrenamente credeam că o să chem Uber să mă ducă acasă, așa de distrusă mă simțeam. Dar mare mi-a fost mirarea că totul se petrecea doar în capul meu și că m-am ridicat bine merci și am condus veselă până la următoarea destinație, vorba gps-ului. Sigur, problema cu lipsa de forță pe membrele superioare și inferioare tot rămâne. Vom vedea în timp cum se schimbă și până unde se va putea produce o creștere semnificativă. În orice caz, despre instructor voi face o postare separată – după ce îl conving că face bine și apariția în media, chiar dacă are el agenda plină.

Mai mult, am început să merg și la yoga. Am povestit aici cum și de ce – mai ales pentru postură, mobilitate și flexibilitate. Revin pe subiect, tocmai pentru că mi se pare fascinant ce poate face din mine, cu mult timp în urmă cea mai mare neîncrezătoare în el.

Cum mă simt? Nu sunt de felul meu o persoană exaltată, iar când mă entuziasmez chiar sunt entuziasmată. Nu le am cu mimatul, sunt foarte expresivă. Se vede pe fața și pe corpul meu când sunt obosită, așa cum se vede și acum, când mă simt efectiv mega energică. De altfel, exact asta e ideea după astfel de antrenamente, cu toată febra musculară care poate apărea după anumite sesiuni. Ele ar trebui să fie producătoare de energie. Dacă faci sport și ești veșnic obosit, ceva nu e în regulă.

Ce mă motivează să continui?

Nu cred în întâmplare, așa cum nu sunt nici o fatalistă care să urmeze orbește ideea destinului. Dar cred că oamenii se întâlnesc la momentul potrivit, așa cum și experiențele au loc la timpul lor. Este un timp pentru toate. Deci ce mă motivează? Faptul că în programul meu Fit (for Winter – apropo, am deschis pentru februarie înscrierile) de educație alimentară s-au înscris în ultima sesiune doamne care s-au apucat și ele de sport. Le urmăresc, le supervizez și vreau să știu cum se simt în tandemul controlat mâncare – mișcare, care e menit să dea roade în plan al sănătății și al remodelării corporale. Mă simt motivată să lucrez cu persoane cu care am aceleași preocupări și care au depășit stadiul contemplativ al stilului de viață sănătos. Ce vreau să spun? Seria asta e cu oameni conștienți și răbdători, care nu neapărat au o problemă cu kilogramele (3-4 kilograme în plus, în medie), dar care vor să învețe să mănânce și să se simtă bine, pe termen lung. Și, mai mult, care au înțeles că mișcarea e vitală pentru o viață bună, că avem un corp, care e făcut să se miște. Love you, girls!

Mă mai motivează faptul că mă simt bine și că nu mă mai doare spatele.

Am început să pot desface capacele de la sticlele de Dorna și Borsec – știți, capacele acelea pe care doar bărbații cu mega masă musculară le pot dovedi?

Umerii mei pe podea încep să se îndrepte către podea, așa cum e normal – înainte nici vorbă de așa ceva.

Sunt mai atentă cu postura mea – mă uit în vitrine, geamuri și oglinzi și mă corectez imediat. Toată prima mea tinerețe m-am aplecat, ca să nu ies în evidență probabil și ca să fiu ca ceilalți, la același nivel. Dincolo de componenta psihologică, pe care am rezolvat-o între timp (zic eu), faptul că încep să mă îndrept de spate îmi dă o stare de bine.

Încep să simt corpul – bucăți din el, rând pe rând. Yoga e perfectă pentru asta. Se petrece o conștientizare faină, la momentul în care mă concentrez, pe rând, pe fiecare bucată din corp. O simt, e acolo, habar nu aveam de ea, ce treabă minunată!

Sunt și mai atentă cu mâncarea – ce îi ofer corpului pre și post work out. Am scris despre acest lucru în episodul 3 de Jurnal.

Simt cum se secretă hormonii care trebuie, pentru că sunt și mai veselă și mai doritoare să citesc și să lucrez, să scriu și să generez idei. Starea de spirit bună după antrenamente chiar nu e poveste.

Nu mi se mai pare o corvoadă – am fost la antrenament într-o dimineață în care pur și simplu m-am trezit indispusă. Nu dădeam în brânci să fac nimic în ziua respectivă. Cu toate acestea, simțeam că acolo trebuie să merg.

Toată lumea îmi spune că am slăbit. 🙂 🙂 Față de anul trecut, am 3 kg în plus. Cu toate acestea, corpul, per ansamblu, arată altfel. Iar măsuri la haine nu am schimbat. Am răbdare cu cele 3 kg, pentru că știu de unde vin și am un plan pentru ele. Pe de altă parte, câștigul de masă musculară se vede pe cântar. Mușchii conțin apă, grăsimea nu. 🙂

Așadar, prieteni, rămâneți cu ochii pe Jurnalul de Începător la Sală, că am multe idei și surprize pentru viitor, în viitor.

Și, mai ales, nu uitați: mișcarea merge mână în mână cu mâncarea! Abdomenul se face la bucătărie, nu vă lăsați amăgite! 🙂

Dar, mai mult decât atât, spuneți-mi și voi ce planuri aveți în ceea ce privește sportul în anul 2019?

Desigur, un like și un share vor fi foarte apreciate. 🙂

Haideți și pe Insta și pe Facebook – uneori pun doar acolo foto și info! 🙂

Sursa foto: arhiva personală

Related posts

Publică un comentariu